diff options
Diffstat (limited to 'etc/tutorials/TUTORIAL.ro')
| -rw-r--r-- | etc/tutorials/TUTORIAL.ro | 1117 |
1 files changed, 1117 insertions, 0 deletions
diff --git a/etc/tutorials/TUTORIAL.ro b/etc/tutorials/TUTORIAL.ro new file mode 100644 index 0000000000..159796403d --- /dev/null +++ b/etc/tutorials/TUTORIAL.ro @@ -0,0 +1,1117 @@ +Tutorialului de Emacs. A se citi sf�r�itul pentru condi�ii. +Traducere din englez� de Tudor Hulubei <[email protected]>. +Mul�umiri Aidei Hulubei <[email protected]> pentru corecturi �i sugestii. + +Aceast� versiune a fost produs� plec�nd de la versiunea �n limba +englez�, care este +Copyright (c) 1985 Free Software Foundation, Inc. + +Citi�i acum versiunea rom�neasc� a tutorialului de Emacs. + +Comenzile Emacs folosesc �n general tasta CONTROL (uneori denumit� +CTRL sau CTL) sau tasta META (uneori denumita EDIT sau ALT). �n loc +s� scriem META sau CONTROL de fiecare dat� c�nd vrem s� prefix�m un +caracter, vom folosi urm�toarele prescurt�ri: + + C-<chr> �nseamn� c� �ine�i ap�sat� tasta CONTROL �n timp ce tasta�i + caracterul <chr>. Astfel, C-f �nseamn�: �ine�i ap�sat� tasta + CONTROL �i tasta�i f. + + M-<chr> �nseamn� c� �ine�i ap�sat� tasta META, EDIT sau ALT �n timp + ce tasta�i <chr>. Dac� nu exist� tasta META, EDIT sau ALT, + tasta�i <ESC>, ridica�i �i apoi tasta�i caracterul <chr>. + Am notat cu <ESC> tasta ESC. + +Observa�ie important�: pentru a termina sesiunea Emacs, tasta�i C-x +C-c. (Dou� caractere.) Caracterele ">>" la marginea din st�nga +reprezint� instruc�iuni pentru a �ncerca o comand�. De exemplu: +<<Liniile goale introduse aici de ini�ializarea comenzii help-with-tutorial>> +>> Acum tasta�i C-v (citirea urm�torului ecran) pentru a v� muta la + urm�torul ecran. (Executa�i aceast� comand� acum, tin�nd ap�sat� + tasta CONTROL �n timp ce tasta�i v). De acum �nainte face�i acest + lucru din nou, de fiecare dat� c�nd termina�i de citit ecranul. + +De remarcat c� exist� o zon� de suprapunere de dou� linii c�nd v� +muta�i de la un ecran la altul; ave�i astfel o oarecare continuitate +�n citirea textului. + +Primul lucru pe care trebuie s�-l sti�i este cum s� v� deplasa�i din +loc �n loc �n text. �ti�i deja cum s� v� muta�i la urm�torul ecran cu +C-v. Pentru a v� deplasa �napoi un ecran, tasta�i M-v (�ine�i ap�sat� +tasta META �i tasta�i v, sau <ESC> v dac� nu ave�i o tast� META, EDIT, +sau ALT). + +>> �ncerca�i s� tasta�i M-v �i apoi C-v de c�teva ori. + + +* SUMAR +------- + +Urm�toarele comenzi sunt utile pentru a vedea ecrane: + + C-v avanseaz� un ecran + M-v �napoi un ecran + C-l �terge ecranul �i reafi�eaz� totul pozi�ion�nd textul + de l�ng� cursor �n centrul ecranului. (Este C-L, nu + C-1.) + +>> G�si�i cursorul �i �ine�i minte ce text este �n jurul lui. + Apoi tasta�i C-l. G�si�i cursorul din nou �i observa�i c� textul + de l�ng� cursor este acela�i. + + +* COMENZI DE BAZ� PENTRU CONTROLUL CURSORULUI +--------------------------------------------- + +Mutatul ecran cu ecran este util, dar cum v� muta�i la o anumit� +pozi�ie �n textul de pe ecran? + +Sunt mai multe modalita�i �n care pute�i face acest lucru. Cel mai +simplu este s� folosi�i comenzile C-p, C-b, C-f �i C-n. Fiecare din +aceste comenzi mut� cursorul o linie sau coloan� �ntr-o anumit� +direc�ie pe ecran. Diagrama urm�toare prezint� aceste patru comenzi +�i arat� direc�iile �n care ele mut� cursorul. + + Linia precedent�, C-p + : + : + �napoi, C-b .... Pozi�ia curent� a cursorului .... �nainte, C-f + : + : + Linia urm�toare, C-n + +>> Muta�i cursorul la linia din mijlocul diagramei folosind C-n sau + C-p. Tasta�i apoi C-l pentru a vedea �ntreaga diagram� centrat� pe + ecran. + +Vi se va p�rea probabil mai simplu s� v� aminti�i aceste comenzi +g�ndindu-v� la semnifica�ia lor �n limba englez�: P pentru previous, N +pentru next, B pentru backward �i F pentru forward. Acestea sunt +comenzile de baz� pentru pozi�ionarea cursorului �i le ve�i folosi tot +timpul, deci ar fi foarte util s� le �nv��a�i acum. + +>> Tasta�i c�teva C-n-uri pentru a aduce cursorul la aceast� linie. + +>> Muta�i-v� �n interiorul liniei cu C-f-uri �i apoi �n sus cu + C-p-uri. Urm�ri�i ce face C-p atunci c�nd cursorul este �n + mijlocul liniei. + +Fiecare linie se termin� cu un caracter NEWLINE care o separ� de linia +urm�toare. Ultima linie �n fi�ierele dumneavoastr� ar trebui s� aib� +un asemenea caracter la sf�r�it (de�i Emacs-ul nu-l necesit�). + +>> �ncerca�i s� tasta�i C-b la �nceputul unei linii. Cursorul ar + trebui s� se mute la sf�r�itul liniei precedente, din cauza + trecerii peste caracterul NEWLINE. + +C-f poate s� treac� peste un caracter NEWLINE, la fel ca �i C-b. + +>> Tasta�i c�teva C-b-uri, pentru a v� familiariza cu pozi�ia + cursorului. Tasta�i apoi c�teva C-f-uri pentru a v� �ntoarce la + sf�r�itul liniei. �nc� un C-f �i v� ve�i muta la linia urm�toare. + +C�nd ajunge�i s� trece�i peste �nceputul sau sf�r�itul ecranului, +textul aflat dincolo de margine intr� �n ecran, permi��ndu-i +Emacs-ului s� mute cursorul la pozi�ia specificat�, f�r� a ie�i din +zona vizibil� (ecran). Aceast� opera�iune se numeste �n limba englez� +"scrolling". + +>> �ncerca�i s� muta�i cursorul �n afara p�r�ii de jos a ecranului cu + C-n �i observa�i ce se �ntampl�. + +Dac� mutatul caracter cu caracter este lent, pute�i muta cursorul +cuv�nt cu cuv�nt. M-f (META-f) avanseaz� cursorul cu un cuv�nt, iar +M-b mut� cursorul un cuv�nt �napoi. + +>> Tasta�i c�teva M-f-uri �i apoi c�teva M-b-uri. + +C�nd cursorul este �n mijlocul unui cuv�nt, M-f �l mut� la sf�r�itul +cuv�ntului. C�nd cursorul este �n spa�iul dintre cuvinte, M-f �l mut� +la sf�r�itul cuv�ntului urm�tor. M-b ac�ioneaz� similar, dar �n +direc�ia opus�. + +>> Tasta�i M-f �i M-b de c�teva ori, intercalate cu C-f-uri �i + C-b-uri, pentru a observa efectul comenzilor M-f �i M-b din diverse + pozi�ii �n interiorul cuvintelor �i �ntre ele. + +Observa�i paralela �ntre C-f �i C-b pe de o parte, �i M-f �i M-b pe de +cealalt� parte. De multe ori, caracterele META sunt folosite pentru +opera�ii referitoare la unit��ile definite de limbaj (cuvinte, fraze, +paragrafe), �n timp ce caracterele CONTROL opereaz� pe unit��i de +baz�, care sunt independente de tipul textului editat (caractere, +linii, etc). + +Aceast� paralel� se aplic� �i �ntre linii �i fraze: C-a �i C-e mut� +cursorul la �nceputul �i, respectiv sf�r�itul unei linii, �n timp ce +M-a �i M-e �l mut� la �nceputul �i, respectiv sf�r�itul unei fraze. + +>> �ncerca�i c�teva C-a-uri, apoi c�teva C-e-uri. + �ncerca�i c�teva M-a-uri, apoi c�teva M-e-uri. + +Remarca�i cum repetarea tast�rii lui C-a nu schimb� nimic, �n timp ce +repetarea tast�rii lui M-a mut� cursorul la fraza urm�toare. De�i +aceste opera�ii nu sunt tocmai analoage, fiecare pare natural�. + +Pozi�ia cursorului �n text mai este numit� �i "punct" ("point" �n +limba englez�). Cursorul arat� pe ecran pozi�ia punctului �n text. + +Opera�iile ce mut� cursorul (inclusiv comenzile ce mut� cursorul +cuv�nt cu cuv�nt sau fraz� cu fraz�) sunt prezentate �n sumarul +urm�tor: + + C-f avanseaz� un caracter + C-b �napoi un caracter + + M-f avanseaz� un cuv�nt + M-b �napoi un cuv�nt + + C-n avanseaz� o linie + C-p �napoi o linie + + C-a �napoi la �nceputul liniei + C-e avanseaz� la sf�r�itul liniei + + M-a �napoi la �nceputul frazei + M-e avanseaz� la sf�r�itul frazei + +>> Exersa�i toate aceste comenzi acum, sunt comenzile cele mai des + folosite. + +Dou� alte comenzi importante legate de mutatul cursorului sunt M-< +(META Mai-mic), care mut� cursorul la �nceputul textului, �i M-> (META +Mai-mare), care mut� cursorul la sf�r�itul textului. + +Pe majoritatea terminalelor "<" este deasupra virgulei �i deci este +necesar s� ap�sa�i tasta SHIFT �n acela�i timp. Pe aceste terminale +este nevoie s� ap�sa�i SHIFT �i c�nd tasta�i M-<; f�r� tasta SHIFT, +a�i ap�sa M-virgul�. + +>> �ncerca�i M-< acum, pentru a v� muta la �nceputul tutorialului. + Folosi�i apoi C-v �n mod repetat pentru a ajunge �napoi aici. + +>> �ncerca�i M-> acum, pentru a v� muta la sf�r�itul tutorialului. + Folosi�i apoi M-v repetat pentru a ajunge �napoi aici. + +Pute�i de asemenea s� muta�i cursorul cu tastele s�ge�i, dac� +terminalul are asemenea taste. Se recomand� �ns� acomodarea cu C-b, +C-f, C-n �i C-p din trei motive. �n primul r�nd, aceste taste +func�ioneaz� pe toate tipurile de terminale. �n al doilea r�nd, odat� +ce v� obi�nui�i cu Emacs-ul, ve�i remarca faptul c� tastarea lor este +mai rapid� dec�t cea a tastelor s�ge�i (pentru c� nu trebuie s� v� +schimba�i pozi�ia m�inilor pe tastatur�). �n al treilea r�nd, odat� +format obiceiul de a folosi aceste comenzi bazate pe CONTROL, +comenzile avansate de mutat cursorul se �nva�� foarte u�or. + +Majoritatea comenzilor Emacs accept� un argument numeric; pentru +majoritatea comenzilor, acest argument reprezint� un contor de +repeti�ie. Contorul de repeti�ie se introduce tast�nd C-u, cifrele ce +alc�tuiesc contorul �i apoi comanda. Dac� ave�i tasta META (EDIT sau +ALT), exist� �i o alt� alternativ� pentru a introduce un argument +numeric: tasta�i cifrele �n timp ce �ine�i tasta META ap�sat�. Se +recomand� �ns� folosirea metodei cu C-u, deoarece func�ioneaz� pe +orice terminal. + +De exemplu, C-u 8 C-f avanseaz� cursorul cu opt caractere. + +>> �ncerca�i s� folosi�i C-n sau C-p cu un argument numeric pentru a + muta cursorul dintr-o singur� comand� pe o linie apropiat� de + aceasta. + +Majoritatea comenzilor utilizeaz� argumentul numeric ca un contor de +repetitie. Anumite comenzi speciale �l folosesc �nsa �n mod diferit. +C-v si M-v sunt printre aceste excep�ii. C�nd li se d� un argument +numeric, ele mut� ecranul mai sus sau mai jos cu numarul specificat de +linii, nu de ecrane. De exemplu, C-u 4 C-v mut� ecranul cu 4 linii. + +>> �ncerca�i s� tasta�i C-u 8 C-v acum. + +Aceast� comand� trebuie s� mute ecranul �n sus cu 8 linii. Dac� +doriti s� �l muta�i �napoi, pute�i s�-i da�i lui M-v un argument +numeric. + +Dac� folosi�i sistemul X Window, exist� probabil o zon� rectangular� +numita "scroll bar" la dreapta ferestrei Emacs-ului. Pute�i deplasa +textul manipul�nd "scroll bar"-ul cu mouse-ul. + +>> �ncerca�i s� ap�sa�i butonul din mijloc al mouse-ului la mijlocul + butonului din scroll bar. Aceasta ar trebui s� mute textul la o + pozi�ie determinat� de c�t de sus sau de jos a�i ap�sat pe scroll + bar. + +>> �ncerca�i s� muta�i mouse-ul �n sus �i �n jos �in�nd butonul din + mijloc ap�sat. Ve�i vedea c� textul se deplaseaz� �n sus �i �n jos + corespunz�tor cu mi�carea mouse-ului. + + +* C�ND EMACS-ul ESTE BLOCAT +--------------------------- + +Dac� Emacs-ul �nceteaz� s� v� raspund� la comenzi, �l pute�i opri, +f�r� s� pierde�i modific�rile f�cute p�n� acum, tast�nd C-g. Pute�i +folosi C-g pentru a opri o comand� care dureaz� prea mult. + +Pute�i de asemenea folosi C-g pentru a opri introducerea unui argument +numeric sau �nceputul unei comenzi pe care nu dori�i s� o continua�i. + +>> Tasta�i C-u 100 pentru a introduce 100 ca un argument numeric, apoi + tasta�i C-g. Tasta�i apoi C-f. Cursorul ar trebui s� se mute un + singur caracter, pentru c� a�i oprit introducerea argumentului + numeric cu C-g. + +Dac� a�i tastat un <ESC> din gre�eal�, pute�i s�-l anula�i cu un C-g. + + +* COMENZI DEZAFECTATE +--------------------- + +Anumite comenzi sunt dezafectate �n Emacs, �n a�a fel �nc�t +utilizatorii s� nu le poat� folosi din neaten�ie. + +Dac� tasta�i una din comenzile dezafectate, Emacs-ul va afi�a un mesaj +spun�nd ce comand� a�i tastat �i �ntreb�ndu-v� dac� dori�i s� +continua�i. + +Dac� �ntr-adev�r dori�i s� �ncerca�i comanda respectiv�, tasta�i +SPA�IU. �n mod normal, dac� nu dori�i s� executa�i comanda +dezafectat�, r�spunde�i cu "n". + +>> Tasta�i <ESC> : (care este o comand� dezafectat�), apoi tasta�i n + ca r�spuns la �ntrebarea pus� de Emacs. + + +* FERESTRE +---------- + +Emacs-ul poate avea mai multe ferestre, fiecare afi��nd propriul s�u +text. Vom explica mai t�rziu tehnicile de folosire a ferestrelor +multiple. Acum vrem s� explic�m cum s� �nchide�i ferestrele care ar +putea apare ca rezultat al afi��rii unor documenta�ii sau rezultate +specifice anumitor comenzi. Este simplu: + + C-x 1 o singur� fereastr� (adic� �nchide toate celelalte + ferestre). + +Asta �nseamn� CONTROL-x urmat de cifra 1. C-x 1 m�re�te fereastra +care con�ine cursorul p�n� c�nd ocup� �ntregul ecran. Toate celelalte +ferestre sunt distruse. + +>> Muta�i cursorul la aceast� linie �i tasta�i C-u 0 C-l. + +>> Tasta�i C-h k C-f. Observa�i cum aceast� fereastr� se mic�oreaz�, + �n timp ce o nou� fereastr� apare, afi��nd documenta�ia comenzii + C-f. + +>> Tasta�i C-x 1 �i observa�i cum noua fereastr� dispare. + + +* INTRODUCEREA �I �TERGEREA +--------------------------- + +Dac� vre�i s� introduce�i text, pur �i simplu tasta�i textul dorit. +Caracterele pe care le pute�i vedea, cum ar fi A, 7, *, etc. sunt +interpretate de Emacs ca text �i introduse imediat. Tasta�i <Return> +(tasta mai este etichetat� <Enter> uneori) pentru a introduce un +caracter NEWLINE. + +Pute�i �terge ultimul caracter pe care l-a�i introdus tast�nd +<Delete>. <Delete> este o tast� pe tastatur� etichetat� "Del" sau +"Delete". �n unele cazuri tasta "Backspace" poate ac�iona ca +<Delete>, dar nu �ntotdeauna! + +Mai general, <Delete> �terge caracterul dinaintea pozi�iei curente a +cursorului. + +>> Executa�i urm�toarele opera�ii acum - tasta�i c�teva caractere, + apoi �terge�i-le tast�nd <Delete> de c�teva ori. Nu v� teme�i c� + ve�i schimba acest fi�ier; nu ve�i altera versiunea principal� a + tutorialului. Aceasta este copia dumneavoastr� personal�. + +C�nd o linie de text devine prea mare pentru a putea fi reprezentat� +pe o linie de ecran, linia de text este continuat� pe urm�toarea linie +de pe ecran. Un caracter backslash ("\") la marginea din dreapta +indic� o linie care a fost continuat�. + +>> Introduce�i text p�n� c�nd dep�i�i cu c�teva caractere marginea + din dreapta a ecranului. Ve�i observa apari�ia liniei de + continuare. + +>> Folosi�i <Delete>-uri pentru a �terge textul p�n� c�nd linia �ncape + din nou pe o linie de ecran. Linia de continuare va disp�rea. + +Pute�i �terge un caracter NEWLINE ca pe orice alt caracter. �tergerea +unui NEWLINE dintre dou� linii concateneaza cele dou� linii. Dac� +linia rezultat� este prea lung� pentru a fi afi�at� pe ecran, va fi +afi�at� cu o linie de continuare. + +>> Muta�i cursorul la �nceputul unei linii �i tasta�i <Delete>. + Aceasta concateneaz� linia curent� cu cea precedent�. + +>> Tasta�i <Return> pentru a reintroduce caracterul NEWLINE �ters. + +A�a cum v� reaminti�i, majoritatea comenzilor Emacs pot primi un +argument numeric ce ac�ioneaz� ca un contor de repeti�ie; introducerea +caracterelor ascult� acelea�i reguli. Un argument numeric dat unui +caracter duce la introducerea caracterului respectiv de num�rul +specificat de ori. + +>> �ncerca�i asta acum - tasta�i C-u 8 * pentru a introduce ********. + +A�i �nv��at acum metodele elementare de tastat �i corectat erori �n +Emacs. Pute�i de asemenea �terge cuvinte sau linii. Acesta este un +sumar al opera�iilor de �tergere. + + <Delete> �terge caracterul de dinaintea cursorului + C-d �terge caracterul de dup� cursor + + M-<Delete> �terge cuv�ntul de dinaintea cursorului + M-d �terge cuv�ntul de dup� cursor + + C-k �terge de la pozi�ia curent� p�n� la sf�r�itul + liniei + M-k �terge de la pozi�ia curent� p�n� la sf�r�itul + frazei + +De remarcat c� <Delete> �i C-d versus M-<Delete> �i M-d extind +paralela �nceput� de C-f �i M-f (<Delete> nu este cu adev�rat un +caracter bazat pe CONTROL, dar nu o s� ne ocup�m de asta acum). C-k +�i M-k sunt ca C-e �i M-e, �ntr-un fel, dac� facem o paralel� �ntre +linii �i fraze. + +C�nd �terge�i mai mult de un caracter la un moment dat, Emacs-ul +p�streaz� intern textul distrus �n a�a fel �nc�t �l pute�i restaura. +Termenul folosit de Emacs pentru opera�iunea de restaurare a textului +distrus este "yanking". Pute�i restaura textul distrus fie �n acela�i +loc, fie �n alt loc �n fi�ier. Pute�i de asemenea restaura textul de +mai multe ori pentru a face mai multe copii. Comanda de restaurare +este C-y. + +Diferen�a dintre "distrugerea" �i "�tergerea" unei por�iuni din text +este aceea ca por�iunile de text "distruse" pot fi restaurate, �n timp +ce por�iunile de text "�terse", nu. �n general, comenzile care +distrug por�iuni semnificative din text, p�streaz� intern textul +respectiv, �n timp ce comenzile care �terg doar un caracter, linii +goale sau spa�ii, nu fac acest lucru. + +>> Muta�i cursorul la �nceputul unei linii care nu este goal�. + Tasta�i apoi C-k pentru a distruge textul de pe linia respectiv�. +>> Tasta�i C-k o a doua oar�. Ve�i observa distrugerea caracterului + NEWLINE de la sf�r�itul liniei. + +Dup� cum vede�i, un singur C-k distruge con�inutul liniei, iar un al +doilea C-k distruge linia �ns�i, fac�nd toate celelalte linii s� se +mute �n sus. C-k trateaz� un argument numeric �n mod special: +distruge num�rul specificat de linii �i con�inutul lor. Aceast� +comportare nu este doar o simpl� repeti�ie. C-u 2 C-k distruge dou� +linii �i NEWLINE-urile de dup� ele; tast�nd C-k de dou� ori nu +ob�ine�i acela�i rezultat. + +Pentru a extrage ultimul text distrus �i a-l plasa la pozi�ia curent� +a cursorului, tasta�i C-y. + +>> Tasta�i C-y pentru a restaura textul distrus anterior. + +G�nditi-v� la C-y ca �i cum a�i recupera ceva ce v-a fost luat. +Observa�i c� dac� executa�i mai multe C-k-uri la r�nd, tot textul +distrus este stocat �ntr-o singur� bucat�, �n a�a fel �nc�t un singur +C-y va restaura toate liniile. + +>> Tasta�i acum C-k de c�teva ori. + +Acum �ncerca�i s� restaura�i textul distrus: + +>> Tasta�i C-y. Muta�i apoi cursorul c�teva linii mai jos �i tasta�i + C-y din nou. Ve�i vedea cum se copiaz� por�iuni de text. + +Ce face�i dac� ave�i por�iuni de text pe care vre�i s� le restaura�i, +dar �ntre timp distruge�i o alt� por�iune de text? C-y va restaura +por�iunea de text care a fost distrus� cel mai recent. Cu toate +acestea, textul distrus anterior nu este pierdut. Pute�i s�-l +restaura�i folosind comanda M-y. Dup� ce a�i executat C-y pentru a +ob�ine textul cel mai recent distrus, tast�nd M-y ve�i �nlocui textul +ce tocmai a fost restaurat cu textul distrus �naintea lui. Tast�nd +M-y de mai multe ori pute�i ob�ine por�iuni de text distrus din ce �n +ce mai vechi. Odat� ajun�i la textul care v� intereseaz�, pute�i s� +continua�i editarea f�r� s� mai face�i nimic special, las�nd textul +restaurat �n pozi�ia �n care se g�se�te. + +Dac� tasta�i M-y de suficient de multe ori, ve�i ajunge �n cele din +urm� la punctul de plecare (textul distrus cel mai de cur�nd). + +>> Distruge�i o linie, muta�i-v� pu�in �n jurul ei, distruge�i o alt� + linie. Executa�i apoi C-y pentru a ob�ine �napoi cea de-a doua + linie distrus�. Executa�i apoi M-y �i ve�i constata c� este + �nlocuit� de prima linie distrus�. Executa�i mai multe M-y-uri �i + observa�i ce ob�ine�i. Continua�i s� le executa�i p�n� c�nd a doua + linie apare din nou, etc. Dac� dori�i, pute�i �ncerca s�-i da�i + comenzii M-y argumente numerice pozitive �i negative. + + +* ANULARE +--------- + +Dac� face�i o schimbare �n text, �i apoi constata�i c� a�i gre�it, +pute�i anula schimbarea cu comanda de anulare, C-x u. + +�n mod normal, C-x u anuleaz� schimb�rile f�cute de o comand�; dac� +repeta�i C-x u de c�teva ori la r�nd, fiecare nou� repeti�ie anuleaz� +�nc� o comand�. + +Exist� �ns� dou� excep�ii: comenzile care nu schimb� textul nu sunt +luate �n considerare (acestea includ comenzile de mutat cursorul �i +cele de "scrolling"), iar caracterele introduse individual sunt +tratate �n grupuri de maxim 20. (Motiva�ia din spatele acestei +abord�ri este aceea de a reduce num�rul de C-x u-uri pe care trebuie +s� le tasta�i pentru anularea inser�rilor de text). + +>> Distruge�i linia aceasta cu C-k, apoi tasta�i C-x u; linia ar + trebui s� reapar�. + +C-_ este o alt� comand� de anulare; func�ioneaz� exact ca �i C-x u, +dar este mai u�or de tastat de mai multe ori la r�nd. Dezavantajul +lui C-_ este c� pe anumite tastaturi nu este clar cum trebuie tastat. +Din acest motiv exist� C-x u. Pe unele terminale se poate s� tasta�i +C-_ tast�nd "/" �n timp ce �ine�i ap�sat� tasta CONTROL. + +Un argument numeric la C-_ sau C-x u ac�ioneaz� ca un contor de +repeti�ie. + + +* FI�IERE +--------- + +Pentru a face permanente modific�rile din textul pe care �l edita�i, +trebuie s�-l stoca�i (salva�i) �ntr-un fi�ier. Altminteri, +modific�rile se vor pierde �n momentul p�r�sirii Emacs-ului. Pune�i +textul �ntr-un fi�ier "deschiz�nd" (sau "vizit�nd") fi�ierul. + +Deschiderea unui fi�ier �nseamn� c� pute�i vedea con�inutul fi�ierului +�n Emacs. Este ca �i cum a�i edita chiar fi�ierul, singura diferen�� +fiind aceea c� schimb�rile nu devin permanente p�n� c�nd nu �l +"salva�i" ("save" �n limba englez�). Se evit� astfel existen�a �n +sistem a unor fi�iere incomplet modificate atunci c�nd nu dori�i acest +lucru. Chiar �i c�nd salva�i fi�ierul, Emacs-ul p�streaz� fi�ierul +ini�ial (cu un nume schimbat) �n a�a fel �nc�t s�-l pute�i recupera �n +cazul �n care decide�i c� modific�rile efectuate au fost gre�ite. + +Aproape de marginea de jos a ecranului ve�i observa o linie care +�ncepe �i se termin� cu minusuri, �i con�ine �irul "--:-- TUTORIAL.ro" +sau ceva �n genul acesta. Aceast� parte a ecranului arat� �ntotdeauna +numele fi�ierului pe care �l vizita�i. Acum vizita�i fi�ierul +"TUTORIAL.ro" care este copia dumneavoastr� de �ncerc�ri a +tutorialului �n limba rom�n�. Orice fi�ier a�i edita, numele acelui +fi�ier va ap�rea �n pozi�ia respectiv�. + +Comenzile pentru g�sirea �i salvarea fi�ierelor sunt diferite de +celelalte comenzi pe care le-a�i �nv��at, �n sensul c� sunt compuse +din dou� caractere. Am�ndou� �ncep cu caracterul C-x. Exist� o +�ntreag� serie de comenzi care �ncep cu C-x; multe dintre ele sunt +legate de fi�iere, buffere �i alte lucruri �nrudite. Aceste comenzi +sunt compuse din dou�, trei sau patru caractere. + +Comenzii de deschidere a unui fi�ier trebuie s� �i spune�i numele +fi�ierului dorit. Spunem despre comand� ca "cite�te un argument de la +terminal" (�n acest caz, argumentul este numele fi�ierului). Dup� ce +tasta�i comanda + + C-x C-f (deschide un fi�ier) + +Emacs-ul v� va cere s� introduce�i numele fi�ierului. Numele pe care +�l tasta�i apare pe ultima linie a ecranului. Aceast� linie se +numeste "minibuffer" c�nd este folosit� pentru acest tip de +introducere. Comenzile normale de editare �n Emacs pot fi folosite �i +pentru editarea numelui fi�ierului. + +�n timp ce introduce�i numele fi�ierului (sau orice alt tip de +introducere de date �n minibuffer), pute�i anula comanda cu C-g. + +>> Tasta�i C-x C-f, apoi tasta�i C-g. Aceasta anuleaz� minibuffer-ul, + �i, de asemenea, anuleaz� comanda C-x C-f care �l folosea. �n + concluzie, nu ve�i mai deschide nici un fi�ier. + +C�nd a�i terminat de introdus numele fi�ierului, tasta�i <Return> +pentru a-l �ncheia. Dup� aceasta, comanda C-x C-f �ncepe s� lucreze +�i deschide fi�ierul pe care l-a�i ales. Minibuffer-ul dispare c�nd +comanda C-x C-f se termin�. + +Dup� c�teva momente, con�inutul fi�ierului apare pe ecran �i �l pute�i +edita. C�nd doriti s� face�i schimb�rile permanente, tasta�i comanda + + C-x C-s (salveaz� fi�ierul) + +Aceasta copiaz� textul din Emacs �ntr-un fi�ier. Prima oar� c�nd +face�i acest lucru, Emacs-ul redenume�te fi�ierul ini�ial �n a�a fel +�nc�t s� nu se piard�. Noul nume este creat prin ad�ugarea +caracterului "~" la numele ini�ial. + +C�nd opera�iunea de salvare este terminat�, Emacs-ul afi�eaz� numele +fi�ierului salvat. Se recomand� salvarea la intervale relativ mici, +pentru a nu pierde prea mult� munc� �n cazul unei eventuale bloc�ri a +sistemului. + +>> Tasta�i C-x C-s, pentru a salva copia tutorialului. + Aceasta ar trebui s� afi�eze "Wrote ...TUTORIAL.ro" la marginea de + jos a ecranului. + +OBSERVA�IE: �n unele sisteme, tastarea comenzii C-x C-s va bloca +ecranul �i nu ve�i mai primi nici un de r�spuns din partea Emacs-ului. +Aceasta indic� faptul c� o facilitate a sistemului de operare numit� +"controlul fluxului" ("flow control" �n limba englez�) intercepteaz� +C-s, nelas�ndu-l s� ajung� la Emacs. Pentru deblocarea ecranului, +tasta�i C-q. Pute�i g�si detalii referitoare la aceast� a�a-numit� +"facilitate" �n sec�iunea "Spontaneous Entry to Incremental Search" +din manualul Emacs-ului. + +Pute�i deschide un fi�ier existent, pentru a-l vedea sau edita. +Pute�i de asemenea deschide un fi�ier care nu exist�. Aceasta este +modalitatea �n care crea�i noi fi�iere cu Emacs-ul: deschide�i +fi�ierul (care va fi gol ini�ial), apoi �ncepe�i s� introduce�i text +�n el. C�nd �i ve�i cere s� "salveze" fi�ierul, Emacs-ul va crea +fi�ierul cu textul pe care l-a�i introdus. De acum �nainte pute�i +considera c� edita�i un fi�ier existent. + + +* BUFFERE +--------- + +Dac� deschide�i un al doilea fi�ier cu C-x C-f, primul va continua s� +existe �n Emacs. Pute�i s� v� muta�i �napoi la el deschiz�ndu-l din +nou cu C-x C-f. �n acest fel pute�i avea un num�r destul de mare de +fi�iere deschise �n Emacs. + +>> Crea�i un fi�ier numit "foo" tast�nd C-x C-f foo <Return>. + Introduce�i un text oarecare, edita�i-l, apoi salva�i "foo" tast�nd + C-x C-s. �n cele din urm�, tasta�i C-x C-f TUTORIAL.ro <Return> + pentru a v� �ntoarce la tutorial. + +Emacs-ul stocheaz� textul fiec�rui fi�ier �ntr-un obiect numit +"buffer". Deschiderea unui fi�ier creeaz� un nou buffer �n Emacs. +Pentru a vedea o list� a bufferelor existente �n Emacs, tasta�i + + C-x C-b (lista de buffere) + +>> �ncerca�i C-x C-b acum. + +Observa�i cum fiecare buffer are un nume �i, uneori, un nume de fi�ier +corespunz�tor fi�ierului al c�rui con�inut este men�inut �n buffer-ul +respectiv. Unele buffere nu corespund nici unui fi�ier. De exemplu, +buffer-ul numit "*Buffer List*" nu are nici un fi�ier asociat. Este +buffer-ul care con�ine lista de buffere �i a fost creat de comanda C-x +C-b. Orice text pe care �l vede�i �ntr-o fereastr� a Emacs-ului este +�ntotdeauna parte dintr-un buffer. + +>> Tasta�i C-x 1 pentru a sc�pa de lista de buffere. + +Dac� face�i schimb�ri �n textul unui fi�ier, apoi deschide�i un alt +fi�ier, primul fi�ier nu este salvat. Schimb�rile efectuate r�m�n �n +Emacs, �n buffer-ul asociat acelui fi�ier. Crearea sau editarea +buffer-ului celui de-al doilea fi�ier nu are nici un efect asupra +buffer-ului primului fi�ier. Acest lucru este foarte util, dar +�nseamn� c� ave�i nevoie de o modalitate convenabil� de a salva +buffer-ul primului fi�ier. Ar fi obositor s� fie necesar s� v� muta�i +�napoi la el cu C-x C-f pentru a-l putea salva cu C-x C-s. Din acest +motiv exist� comanda: + + C-x s salveaz� ni�te buffere + +C-x s v� �ntreab� despre fiecare buffer care con�ine modific�ri (�i +care nu a fost salvat) dac� dori�i s�-l salva�i. + +>> Introduce�i o linie de text, apoi tasta�i C-x s. + Ar trebui s� v� �ntrebe dac� s� salveze buffer-ul TUTORIAL.ro. + Raspunde�i "da" la �ntrebare tast�nd "y". + + +* EXTINDEREA SETULUI DE COMENZI +------------------------------- + +Exist� mult mai multe comenzi Emacs dec�t combina�ii de taste bazate +pe CONTROL �i META. Solu�ia �n Emacs este folosirea comenzilor +eXtinse. Acestea sunt de dou� feluri: + + C-x eXtinde un caracter; urmat� de un caracter + M-x eXtinde un nume; urmat� de un nume lung + +Acestea sunt comenzi care sunt utile �n general, dar folosite mai rar +dec�t comenzile despre care a�i �nv��at p�n� acum. A�i v�zut deja +dou� dintre ele: comanda de deschis fi�iere (C-x C-f) �i comanda de +salvat fi�iere (C-x C-s). Un alt exemplu este comanda de p�r�sit +Emacs-ul: C-x C-c. (Nu v� teme�i c� ve�i pierde schimb�ri f�cute �n +fi�iere; �nainte de a termina sesiunea curent� Emacs, C-x C-c v� va +�ntreba dac� dori�i s� salva�i fi�ierele modificate.) + +C-z este comanda cu care pute�i ie�i din Emacs *temporar* - astfel +�nc�t s� pute�i s� v� �ntoarce�i la aceea�i sesiune Emacs mai t�rziu. + +Pe sistemele unde este posibil, C-z "suspend�" Emacs-ul; asta �nseamn� +c�, de�i v� ve�i �ntoarce la prompt-ul shell-ului, Emacs-ul nu a fost +distrus. �n shell-urile (interpretoarele de comenzi Unix) cele mai +uzuale pute�i reactiva Emacs-ul cu comanda `fg' sau `%emacs'. + +Pe sistemele care nu implementeaz� mecanismele de suspendare, C-z +creeaz� un subshell care ruleaz� sub Emacs pentru a v� oferi +posibilitatea de a rula alte programe �i de a v� �ntoarce la Emacs mai +t�rziu; pe aceste sisteme C-z nu iese cu adev�rat din Emacs - comanda +`exit' la promptul subshell-ului este modalitatea uzual� de a v� +�ntoarce �n Emacs. + +�n general C-x C-c se folose�te �nainte de p�r�sirea sistemului. +Pute�i folosi aceast� comand� �i pentru a ie�i din instan�e de Emacs +lansate de programe de citit mail sau alte utilitare, deoarece acestea +s-ar putea s� nu fie capabile s� foloseasc� facilita�ile de suspendare +ale Emacs-ului. �n mod normal �ns�, dac� nu sunte�i pe cale s� +p�r�si�i sistemul, este mai bine s� suspenda�i Emacs-ul cu C-z dec�t +s� ie�i�i complet cu C-x C-c. + +Emacs-ul are multe comenzi prefixate cu C-x. Aceasta este lista celor +pe care le-a�i �nv��at p�n� acum: + + C-x C-f deschide un fi�ier + C-x C-s salveaz� fi�ierul + C-x C-b listeaz� bufferele + C-x C-c p�r�se�te Emacs-ul + C-x u anuleaz� + +Comenzile eXtinse cu nume sunt comenzile care sunt folosite �i mai rar +sau comenzile care sunt folosite numai �n anumite moduri. Un exemplu +este comanda replace-string (�nlocuie�te-�ir) care �nlocuie�te global +toate apari�iile unui �ir de caractere cu alt �ir de caractere. C�nd +tasta�i M-x, Emacs-ul afi�eaz� pe ultima linie de pe ecran "M-x" �i +pute�i introduce numele comenzii - �n cazul nostru "replace-string". +Pute�i s� tasta�i doar "repl s<TAB>" �i Emacs-ul va completa numele. +Termina�i comanda cu <Return>. + +Comanda replace-string necesit� dou� argumente - �irul ce va fi +�nlocuit �i �irul �nlocuitor. La sf�r�itul introducerii fiec�rui +argument trebuie s� tasta�i <Return>. + +>> Muta�i cursorul pe linia goal� care se g�seste dou� linii mai jos. + Tasta�i apoi M-x repl s<Return>modificat<Return>alterat<Return>. + + Observa�i modul �n care aceast� linie s-a modificat: a�i �nlocuit + toate apari�iile cuv�ntului s-c-h-i-m-b-a-t cu "alterat", dup� + pozi�ia ini�ial� a cursorului. + + +* SALVARE AUTOMAT� +------------------ + +Dac� a�i facut schimb�ri �ntr-un fi�ier, dar nu le-a�i salvat, aceste +schimb�ri se pot pierde �n cazul �n care sistemul se blocheaz�. +Pentru a v� proteja munca, Emacs-ul salveaz� periodic un fi�ier de +"autosalvare" pentru fiecare fi�ier pe care �l edita�i. Acest fi�ier +are un "#" la �nceput �i unul la sf�r�it; de exemplu, dac� fi�ierul +dumneavoastr� se numeste "hello.c", fi�ierul de autosalvare +corespunz�tor se va numi "#hello.c#". C�nd salva�i fi�ierul �n mod +normal, Emacs-ul �terge fi�ierul de autosalvare. + +�n cazul unei c�deri a sistemului, pute�i s� v� recupera�i fi�ierul de +autosalvare deschiz�nd fi�ierul �n mod normal (fi�ierul pe care �l +edita�i, nu pe cel de autosalvare) �i tast�nd dup� aceea M-x recover +file<Return>. C�nd vi se cere confirmarea, tasta�i yes<Return> pentru +a continua �i a recupera fi�ierul. + + +* ZONA DE ECOU +-------------- + +Dac� Emacs-ul observ� c� tasta�i comenzile �ncet, vi le va ar�ta la +marginea de jos a ecranului �ntr-o zona numit� "zona de ecou". Zona +de ecou con�ine cea mai de jos linie a ecranului. + + +* LINIA DE MOD +-------------- + +Linia de deasupra zonei de ecou se nume�te "linia de mod" ("mode line" +�n limba englez�). Linia de mod con�ine ceva de genul: + +--**-Emacs: TUTORIAL (Fundamental)--L670--58%---------------- + +Aceast� linie prezint� informa�ii utile despre starea Emacs-ului �i +despre textul pe care �l edita�i. + +Sti�i deja ce �nseamn� numele fi�ierului - este fi�ierul pe care l-a�i +deschis. -NN%-- indic� pozi�ia curent� a cursorului �n text - NN la +sut� din text este deasupra primei linii de pe ecran. Dac� �nceputul +fi�ierului este vizibil pe ecran, ve�i vedea --Top-- �n loc de +--00%--. Dac� sf�r�itul fi�ierului este vizibil pe ecran, ve�i vedea +--Bot-- (de la "bottom" �n limba englez�). Dac� fi�ierul este at�t de +mic, �nc�t �ncape �n �ntregime pe ecran, pe linia de mod ve�i vedea +--All--. + +Stelele de la �nceputul liniei de mod semnalizeaz� existen�a unor +modific�ri nesalvate �n text. Imediat dup� deschiderea fi�ierului, +por�iunea respectiv� din linia de mod nu con�ine nici o stea, doar +minusuri. + +Por�iunea din�untrul parantezelor v� spune modul de editare curent. +Modul implicit este "Fundamental", modul pe care �l folosi�i chiar +acum. Este un exemplu de "mod major". + +Emacs-ul are multe moduri majore. Unele dintre ele sunt destinate +edit�rii diferitelor limbaje �i/sau tipuri de text, cum ar fi modul +Lisp, modul Text, etc. Numai un mod major poate fi activ la un moment +dat �i numele s�u va fi �ntotdeauna acolo unde este "Fundamental" +acum. + +Fiecare mod major schimb� comportamentul unor comenzi. De exemplu +exist� comenzi pentru crearea comentariilor �ntr-un program, dar, cum +fiecare limbaj de programare are o idee diferit� despre felul cum ar +trebui s� arate un comentariu, fiecare mod major trebuie s� le +introduc� �ntr-un alt fel. Exist� c�te o comand� asociat� fiec�rui +mod major - aceasta este modalitatea de a schimba modul major. De +exemplu, M-x fundamental-mode este comanda cu care poate fi ales modul +"Fundamental". + +Dac� edita�i text �n limba rom�n�, cum ar fi de exemplu acest fi�ier, +ar trebui probabil s� folosi�i modul Text. + +>> Tasta�i M-x text-mode<Return>. + +Nu v� temeti, nici una din comenzile pe care le-a�i �nv��at p�n� acum +nu schimb� Emacs-ul prea mult. Pute�i observa acum c� M-f �i M-b +trateaz� apostrofurile ca parte din cuvinte. �nainte, �n modul +Fundamental, M-f �i M-b tratau apostrofurile ca separatoare de +cuvinte. + +Modurile majore opereaz� schimb�ri subtile, ca cea descris� mai sus. +Majoritatea comenzilor execut� aceea�i opera�ie �n fiecare mod major, +dar func�ioneaz� pu�in diferit. + +Pentru a vedea documenta�ia referitoare la modul major curent, tasta�i +C-h m. + +>> Folosi�i C-u C-v o dat� sau de mai multe ori pentru a aduce aceast� + linie aproape de �nceputul ecranului. Tasta�i C-h m ca s� afla�i + diferen�ele dintre modul Text �i modul Fundamental. Tasta�i C-x 1 + pentru a �terge documenta�ia de pe ecran. + +Modurile majore se numesc "majore" pentru c� exist� �i moduri minore. +Modurile minore sunt ajust�ri minore ale modurilor majore. Fiecare +mod minor poate fi activat sau dezactivat separat, independent de +celelalte moduri minore �i independent de modul major curent. Pute�i +s� nu folosi�i nici un mod minor, un mod minor sau orice combina�ie de +moduri minore. + +Un mod minor care este foarte util, �n mod special c�nd edita�i text, +este modul "Auto Fill". C�nd acest mod este activat, Emacs-ul sparge +automat liniile la spa�iul dintre cuvinte de fiecare dat� c�nd +introduc�nd text crea�i o linie care este prea lung�. + +Pute�i activa modul "Auto Fill" execut�nd M-x auto-fill-mode<Return>. +C�nd acest mod este activat, �l pute�i dezactiva execut�nd aceea�i +comand�. Dac� modul este dezactivat, aceast� comand� �l activeaz�, +c�nd este activat, comanda �l dezactiveaz�. Se spune c� aceast� +comand� inverseaz� modul. + +>> Tasta�i M-x auto-fill-mode<Return> acum. Introduce�i apoi o linie + con�in�nd "asdf " de mai multe ori, p�n� c�nd linia se sparge �n + dou�. Trebuie s� pune�i spa�ii �ntre cuvinte pentru c� Auto Fill + sparge linia numai la spa�ii. + +Marginea este stabilit� �n mod normal la 70 de caractere, dar pute�i +schimba aceast� valoare cu comanda C-x f. Introduce�i valoarea dorit� +ca argument numeric pentru C-x f. + +>> Tasta�i C-x f cu 20 ca argument numeric. (C-u 2 0 C-x f). + Introduce�i apoi un text oarecare �i observa�i cum Emacs-ul umple + linii de maximum 20 de caractere. Restaura�i marginea la 70 de + caractere folosind din nou C-x f. + +Dac� face�i schimb�ri �n mijlocul unui paragraf, modul Auto Fill nu +rearanjeaz� paragraful. Pentru a face acest lucru, trebuie s� tasta�i +M-q (META-q) cu cursorul pozi�ionat �n�untrul paragrafului. + +>> Muta�i cursorul �n paragraful precedent �i tasta�i M-q. + + +* C�UTARE +--------- + +Emacs-ul poate caut� �iruri (grupuri continue de caractere sau +cuvinte) fie �nainte, fie �napoi (fa�� de pozi�ia curent� a cursorului +�n text). C�utarea unui �ir este o opera�ie ce mut� cursorul; +cursorul este mutat �n pozi�ia corespunz�toare urm�toarei apari�ii a +�irului �n text. + +C�utarea este diferit� �n Emacs fa�� de majoritatea editoarelor, +deoarece este "incremental�". Asta �nseamn� c� execu�ia opera�iunii +de c�utare se face �n timp ce tasta�i �irul de c�utat. + +Comanda ce ini�iaz� c�utarea este C-s pentru c�utare �nainte �i C-r +pentru c�utare �napoi. A�TEPTA�I! Nu le �ncerca�i acum. + +C�nd tasta�i C-s ve�i remarca faptul c� �irul "I-search" apare ca +prompt �n zona de ecou. Aceasta v� spune c� Emacs-ul este �n modul de +c�utare incremental�, a�tept�nd ca dumneavoastr� s� introduce�i �irul +pe care dori�i s�-l c�uta�i. C�utarea poate fi terminat� cu <Return>. + +>> Tasta�i acum C-s pentru a porni o c�utare. �NCET, c�te o singur� + liter� la un moment dat, tasta�i cuv�ntul "cursor", f�c�nd o pauz� + dup� fiecare caracter tastat ca s� observa�i ce se �ntampl� cu + cursorul. Acum a�i terminat de c�utat prima apari�ie a cuv�ntului + "cursor". +>> Tasta�i C-s din nou, pentru a c�uta urm�toarea apari�ie a + cuv�ntului "cursor". +>> Tasta�i acum <Delete> de patru ori �i observa�i mi�carea + cursorului. +>> Tasta�i <Return> pentru a termina c�utarea. + +A�i observat ce s-a �ntamplat? �n timpul unei c�ut�ri incrementale +Emacs-ul �ncearc� s� se pozi�ioneze pe prima apari�ie a �irului pe +care l-a�i introdus p�n� �n momentul respectiv. Dac� vre�i s� v� +pozi�iona�i pe urm�toarea apari�ie a cuv�ntului "cursor", nu trebuie +dec�t s� tasta�i C-s �nc� o dat�. Dac� nu mai exist� o alt� apari�ie, +Emacs-ul va emite un sunet �i v� va anun�a c� opera�iunea de c�utare a +e�uat ("failed" �n limba englez�). C-g este o alt� metod� de a +termina c�utarea. + +OBSERVA�IE: Pe unele sisteme, C-s va bloca ecranul �i nu ve�i mai +primi nici un r�spuns de la Emacs. Aceasta indic� faptul c� o +"facilitate" a sistemului de operare numit� "controlul fluxului" +("flow control" �n limba englez�) intercepteaz� caracterul C-s �i +acesta nu mai ajunge la Emacs. Pentru deblocarea ecranului, ap�sa�i +C-q. Pute�i g�si detalii referitoare la aceast� a�a-numit� +"facilitate" �n sec�iunea "Spontaneous Entry to Incremental Search" +din manualul Emacs-ului. + +Dac� sunte�i �n mijlocul unei c�ut�ri incrementale �i tasta�i +<Delete>, ve�i observa c� ultimul caracter �n c�utarea incremental� +este �ters �i c�utarea se �ntoarce la pozi�ia anterioar�. De exemplu, +s� presupunem c� a�i tastat "c", pentru a c�uta prima apari�ie a lui +"c". Dac� tasta�i "u", cursorul se va muta la prima apari�ie a lui +"cu". Tasta�i acum <Delete>. Aceasta va �terge "u"-ul din �irul de +c�utare �i cursorul se va muta �napoi la prima apari�ie a lui "c". + +C�utarea incremental� poate fi terminat� prin tastarea unui caracter +bazat pe CONTROL sau META (cu c�teva excep�ii - caracterele care sunt +specifice c�ut�rii, cum ar fi C-s �i C-r). + +C-s �ncepe o c�utare care inspecteaz� textul de DUP� pozi�ia curent� a +cursorului. Dac� dori�i s� c�uta�i �n textul dinaintea pozi�iei +curente a cursorului, folosi�i C-r. Toat� discu�ia referitoare la C-s +se aplic� �i comenzii C-r, cu men�iunea c� direc�ia de c�utare este +invers�. + + +* FERESTRE MULTIPLE +------------------- + +Una dintre facilit��ile importante ale Emacs-ului este aceea de a +afi�a pe ecran mai multe ferestre simultan. + +>> Muta�i cursorul pe aceast� linie �i tasta�i C-u 0 C-l. + +>> Tasta�i acum C-x 2 pentru a �mp�r�i ecranul �n dou� ferestre. + Am�ndou� ferestrele vor afi�a acest tutorial. Cursorul va r�mane + �n fereastra din partea de sus a ecranului. + +>> Tasta�i C-M-v pentru a mi�ca textul din fereastra de jos. + (Dac� nu ave�i o tast� META, tasta�i ESC C-v.) + +>> Tasta�i C-x o ("o" de la "other" - "cealalt�" �n limba + englez�) pentru a muta cursorul �n fereastra de jos. + +>> Tasta�i C-v �i M-v �n fereastra de jos pentru a muta textul. + Continua�i s� citi�i aceste instruc�iuni �n fereastra de sus. + +>> Tasta�i C-x o din nou pentru a muta cursorul �napoi �n fereastra de + sus. Cursorul va fi plasat �n locul unde a fost anterior. + +Pute�i continua s� folosi�i C-x o pentru a v� muta �ntre ferestre. +Fiecare fereastr� are propria ei pozi�ie a cursorului, dar numai o +fereastr� arat� cursorul la un moment dat. Toate opera�iile normale +de editare au efect �n fereastra �n care se g�se�te cursorul - +fereastra respectiv� se nume�te "fereastra selectat�". + +Comanda C-M-v este foarte util� c�nd edita�i text �ntr-o fereastr� �i +folosi�i cealalt� fereastr� pentru a citi documenta�ii. Pute�i �ine +�ntotdeauna cursorul �n fereastra �n care edita�i, �n timp ce avansa�i +textul din cealalt� fereastr� cu C-M-v. + +C-M-v este un exemplu de caracter CONTROL-META. Dac� ave�i o tast� +META, pute�i tasta C-M-v �in�nd ap�sate �i CONTROL �i META c�nd tasta�i +v. Nu conteaz� care dintre CONTROL sau META este ap�sat� mai �nt�i, +pentru c� am�ndou� ac�ioneaz� prin modificarea caracterului pe care �l +tasta�i. + +Dac� nu ave�i o tast� META �i folosi�i ESC �n loc, ordinea este +important�: trebuie s� tasta�i ESC urmat de CONTROL-v; CONTROL-ESC v +nu va func�iona, din cauza faptului c� ESC este un caracter de sine +st�t�tor, nu un modificator. + +>> Tasta�i C-x 1 (�n fereastra de sus) ca s� renun�a�i la fereastra + de jos. + +(Dac� a�i tastat C-x 1 �n fereastra de jos, aceast� comand� va �nchide +fereastra de sus. G�ndi�i-v� la ea a�a "P�streaz� doar o fereastr� - +cea �n care sunt acum.") + +Nu este nevoie s� afisa�i acela�i buffer �n ambele ferestre. Dac� +folosi�i C-x C-f pentru a deschide un fi�ier �ntr-o fereastr�, +cealalt� fereastr� nu se schimb�. Pute�i deschide un fi�ier diferit +�n fiecare fereastr�. + +O alt� modalitate de a folosi dou� ferestre ca s� afi�a�i lucruri +diferite: + +>> Tasta�i C-x 4 C-f apoi numele unui fi�ier. Termina�i comanda + cu <Return> Observa�i c� fi�ierul specificat apare �n fereastra de + jos. Cursorul la fel. + +>> Tasta�i C-x o pentru a v� muta �n fereastra de sus, apoi tasta�i + C-x 1 pentru a �terge fereastra de jos. + + +* NIVELURI DE EDITARE RECURSIV� +------------------------------- + +Uneori ve�i intra �n ceea ce se numeste un "nivel de editare +recursiv�". Acesta este indicat de prezen�a unor paranteze drepte �n +linia de mod �n jurul numelui modului major. De exemplu, s-ar putea +s� vede�i [(Fundamental)] �n loc de (Fundamental). + +Pentru a ie�i din nivelul de editare recursiv�, tasta�i ESC ESC ESC. +Aceasta este o comand� de ie�ire de uz general. O pute�i folosi �i ca +s� ie�i�i din minibuffer sau ca s� elimina�i ferestrele �n plus. + +>> Tasta�i M-x pentru a intra �n minibuffer; tasta�i apoi ESC ESC ESC + ca s� ie�i�i. + +Nu pute�i folosi C-g pentru a ie�i dintr-un nivel de editare recursiv� +deoarece comanda C-g este folosit� pentru a anula comenzi �i argumente +�n�untrul unui nivel de editare recursiv�. + + +* CUM PUTE�I OB�INE MAI MULTE INFORMA�II +---------------------------------------- + +�n acest tutorial am �ncercat s� furniz�m suficiente informa�ii pentru +a face primii pa�i �n Emacs. Exist� at�t de multe comenzi �n Emacs +�nc�t ar fi imposibil s� le explic�m pe toate aici. S-ar putea �ns� +s� dori�i s� �nva�a�i mai multe despre Emacs, deoarece ofer� foarte +multe facilita�i interesante. Exist� comenzi pentru a citi +documenta�ia despre comenzile Emacs-ului. Aceste comenzi ajut�toare +sunt prefixate cu caracterul C-h, denumit �i "caracterul de ajutor". + +Pentru a folosi aceste facilit��i de ajutor, tasta�i caracterul C-h, +apoi un caracter ce specific� tipul de ajutor de care ave�i nevoie. +�n cazul �n care sunte�i nel�murit, tasta�i C-h ? �i Emacs-ul v� va +spune ce fel de ajutor v� poate oferi. Dac� a�i tastat C-h �i v� +r�zg�ndi�i (nu mai dori�i ajutor) pute�i tasta C-g pentru a anula +comanda. + +(Anumite site-uri remapeaz� caracterul C-h. Nu ar trebui s� fac� asta +orbe�te pentru to�i utilizatorii - ave�i motiv s� v� pl�nge�i +administratorului de sistem. �ntre timp, dac� C-h nu afi�eaz� un +mesaj despre ajutor la marginea de jos a ecranului, �ncerca�i M-x +help<Return> �n loc.) + +Comanda elementar� de ajutor este C-h c. Tasta�i C-h, apoi caracterul +c �i o comand� alc�tuit� dintr-un caracter sau secven�� de caractere +�i Emacs-ul va afi�a o scurt� descriere a comenzii. + +>> Tasta�i C-h c C-p. + +Mesajul ar trebui s� fie ceva de genul + + C-p runs the command previous-line + +Aceasta v� spune "numele func�iei". Numele de func�ii sunt folosite +�n principal pentru a adapta �i extinde Emacs-ul, dar, cum numele +func�iilor sunt alese �n a�a fel �nc�t s� indice actiunea comenzii +respective, ele pot servi ca o documenta�ie foarte scurt�, suficient� +ca s� v� aminteasc� de comenzi pe care le-a�i �nv��at deja. + +Comenzile formate din mai multe caractere (cum ar fi C-x C-s) �i (dac� +nu ave�i o tasta META, EDIT sau ALT) <ESC> v sunt de asemenea permise +dup� C-h c. + +Pentru a ob�ine mai multe informa�ii despre o comand�, folosi�i C-h k +�n loc de C-h c. + +>> Tasta�i C-h k C-p. + +Aceast� comand� afi�eaz� documenta�ia �i numele func�iei �ntr-o +fereastr� separat�. C�nd termina�i de citit, tasta�i q pentru a +o elimina. Nu trebuie s� face�i acest lucru imediat. Pute�i edita +o vreme, citind textul din fereastra de ajutor. + +C�teva comenzi C-h utile: + + C-h f descrie o func�ie al c�rei nume trebuie s�-l + introduce�i + +>> �ncerca�i s� tasta�i C-h f previous-line<Return>. + Aceasta afi�eaz� toat� informa�ia pe care o are Emacs-ul despre + func�ia ce implementeaz� comanda C-p. + + C-h a Command Apropos. Tasta�i un cuv�nt cheie �i Emacs-ul va + lista toate func�iile �i variabilele ale c�ror nume + con�in acel cuv�nt cheie. La st�nga comenzilor care + pot fi invocate cu M-x va fi afi�at� o stelu��. + Pentru unele comenzi, Command Apropos va lista o + secven�� de unul sau dou� caractere ce execut� aceea�i + comand�. + +>> Tasta�i C-h a fi�ier<Return>. + +Aceasta afi�eaz� �ntr-o alt� ferastr� o list� a tuturor comenzilor M-x +al c�ror nume con�ine "fi�ier". Ve�i vedea caractere-comand� de genul +C-x C-f listate l�ng� comanda nume corespunz�toare (find-file). + +>> Tasta�i C-M-v ca s� deplasa�i con�inutul ferestrei de ajutor. + Face�i acest lucru de c�teva ori. + +>> Tasta�i C-x 1 pentu a �terge fereastra de ajutor. + + +* CONCLUZII +----------- + +�ine�i minte, pentru a ie�i permanent din Emacs, folosi�i C-x C-c. +Pentru a ie�i temporar �ntr-un shell (�n a�a fel �nc�t s� v� pute�i +�ntoarce la Emacs mai t�rziu) folosi�i C-z. + +Acest tutorial a fost organizat �n a�a fel �nc�t s� fie pe �n�elesul +noilor utilizatori - nu v� sfii�i s� v� pl�nge�i autorilor dac� gasi�i +ceva neclar! + + +COPIERE +------- + +Acest tutorial este rezultatul prelucr�rii unei serii lungi de +tutoriale pentru Emacs derivate din cel scris de Stuart Cracraft +pentru versiunea ini�ial� de Emacs. + +Cu scopul evit�rii oric�ror confuzii datorate traducerii, las �n +continuare no�ita de copyright original� �n limba englez�. + +This version of the tutorial, like GNU Emacs, is copyrighted, and +comes with permission to distribute copies on certain conditions: + +Copyright (C) 1998, 2001, 2002, 2003, 2004, 2005, + 2006, 2007 Free Software Foundation, Inc. + + Permission is granted to anyone to make or distribute verbatim copies + of this document as received, in any medium, provided that the + copyright notice and permission notice are preserved, + and that the distributor grants the recipient permission + for further redistribution as permitted by this notice. + + Permission is granted to distribute modified versions + of this document, or of portions of it, + under the above conditions, provided also that they + carry prominent notices stating who last altered them. + +Condi�iile de copiere a Emacs-ului sunt mai complexe, dar �n acela�i +spirit. Citi�i fi�ierul COPYING �i apoi distribui�i prietenilor copii +ale Emacs-ului. Contribui�i la eliminarea obstruc�ionismului software +folosind, scriind �i distribuind free software! + +;;; Local Variables: +;;; coding: iso-latin-2 +;;; End: + +;;; arch-tag: dcf252cf-bd67-4f8d-a440-1ec4b8dbfd70 |